Omul este un miracol numai de el inteles

Principiul care sta la baza comportamentului nostru in societate este simplu: oferi si primesti, primesti si astepti sa oferi. Omul este un canibal social care stie cum sa-si trateze semenii in asa fel incat sa para ca i se cuvinte totul  de la ei. Uneori, orice om traieste cu impresia ca el este de fapt singurul actor real intr-o lume plina de papusi manevrabile de o forta necunoscuta.

Omul insa nu poate sa ramana mereu prins in bula lui de autosuficienta, iar atunci se intampla un lucru foarte curios: invata din experientele altora si incearca sa devina mai bun in timp ce-si cunoaste si indreapta defectele. Dorinta de a deveni mai bun este de fapt unul din lucrurile care marcheaza fiecare constiinta. Din nefericire insa, binele este relativ si fiecare il intelege total diferit. La fel cum fiecare intelge sau nu intelege o limba vorbita de semenii lui. Ceea ce mie mi se pare corect, poate fi pentru celalalt total eronat si de neinteles.

Aceste diferente starnesc pasiuni daunatoare si neintelegeri care duc mai tot timpul la situatii regretabile care nu mai pot fi rezolvate. De exemplu, razboaiele. Oare cate razboaie nu au izbucnit din cauza ca doua popoare nu au reusit sa se inteleaga si sa tolereze, iar acest lucru a dus la o suspiciune reciproca ce nu a lasat practic alta poarta de scapare in afara confruntarii? In orice caz, foarte multe. Tot ce putem spera acum e ca globalizarea sa-si  faca efectul si sa intelegem o data pentru totdeauna ca amenintarile cele mai mari pentru om vin din afara planetei pe care o locuim.